Echinacea: “ariciul” cu proprietăți nebănuite, inamicul răcelilor

Plantă perenă, ierboasă, înrudită cu păpădia, echinacea este folosită de mii de ani în scopuri medicinale datorită proprietăților sale vindecătoare. Numele de “echinacea” derivă din grecescul “ekhinos”, care înseamnă “cu ghimpi", “arici”.

Deși cultivată în scop decorativ, unele specii sunt folosite în mod deosebit pentru tratarea anumitor afecțiuni.

Există 9 specii de echinacea. Acestea sunt: echinacea angustifolia, echinacea paradoxa, echinacea pallida, echinacea tennesseensis, echinacea simulate, echinacea atrorubens, echinacea laevigata, echinacea sanguinea și echinacea purpurea alba.

În Europa, cele mai cultivate soiuri sunt: echinacea angustifolia, echinacea pallida și echinacea purpurea.

Este o plantă iubitoare de soare și, deși nu este specifică florei din România, s-a adaptat foarte ușor la condițiile climatice de la noi. Echinacea  este folosită în scopuri terapeutice datoarită conpușilor activi care se regăsesc în structura ei.

Compușii activi care pun în valoare proprietățile terapeutice ale plantei sunt: polizaharidele, flavonoizii, uleiurile esențiale și inulina. Aceste substanțe sunt foarte bune pentru stimularea sistemului imunitar.

• Polizaharidele sunt glucide complexe, molecula lor fiind formată prin unirea mai multor monozaharide. Se găsesc mai ales în: cereale, leguminoase, frunze, rădăcini și tuberculi.
• Flavonoizii sunt antioxidanți, cei mai cunoscuți dintre aceștia fiind vitamina C, vitamina E și carotenoidele (pigmenți naturali). Flavonoizii au puternice proprietăți antioxidante și, în acest fel, influențează capacitatea vitaminei C de a fi absorbită și utilizată de organismul nostru.
• Uleiurile esențiale sunt substanțe cu structuri complexe ce se obțin din diverse părți ale plantelor.
• Inulina este un tip de fibră alimentară (clasa de carbohidrați numită fructani) și a fost descoperită în anul 1804 de catre omul de știință german Valentin Rose. Este așadar un carbohidrat utilizat de către plante pentru depozitarea energiei, acesta găsindu-se la nivelui rădăcinilor.

Echinacea, planta medicinală care și-a dovedit eficacitatea în ceea ce privește creșterea capacității de apărare a organismului față de diverși agenți infecțioși, se foloseşte la prepararea tincturilor sau suplimentelor alimentare, singură sau în combinație cu alte plante. Pentru prepararea diverselor tratamente se folosește întreaga plantă: florile, tulpina și radăcina.
Sunt folosite rădăcinile de echinacea numai de la plante cu o vârstă mai mare de patru ani. Substanțele ce intră în compoziția rădăcinii diferă de cele din partea superioară a plantei.

Ce rol are echinacea asupra sănătății?

• Antioxidant;
• Imunostimulator -  accelerează funcțiile sistemului imunitar, astfel că planta poate ajuta la prevenirea apariției răcelii sau a gripei;
• Antiinflamator - poate reduce inflamațiile oculare, utilizându-se și în ameliorarea unor afecțiuni inflamatorii cronice;
• Calmează afecțiunile dermatologice, accelerând vindecarea rănilor sau ameliorarea unor afecțiuni precum psoriazisul sau eczemele;
• Îmbunătățirea performanțelor sportive - utilizarea constantă a suplimentelor pe bază de extract de echinacea poate crește aportul de oxigen în timpul efectuării unor activități fizice intense;
• Previne infecțiile.

Cum se întrebuințează echinacea în scopuri terapeutice?

• Se poate administra sub formă de tinctură, pulbere și ceai. Pentru vindecarea infecțiilor virale sau microbiene se poate folosi sucul de echinacea.
• Bogată în polizaharide, ajută la protejarea celulelor împotriva invaziei de viruşi şi de bacterii.
• Infuziile cu echinacea sunt recomandate în combaterea gripei și a răcelilor, rezultatele fiind bune dacă tratamentul se aplică de la primele simptome.
• Din rădăcina de echinacea, băștinașii nord-americani pregăteau un soi de tinctură pe care o foloseau la ameliorarea înțepăturilor de insecte sau a mușcăturilor de animale sălbatice sau ale șerpilor veninoși. După colonizarea Americii, leacurile băștinașilor au început să apară pe toate rafturile din farmacii.

Contraindicații:

• nu se recomandă consumul pe termen lung;
• nu este recomandat tratamentul cu echinacea copiilor sub 2 ani, persoanelor alergice sau celor care suferă de boli autoimune (cum ar fi lupusul) sau de boli progresive, precum tuberculoza.

Vă recomand Ceaiul de infuzie combinată de echinacea.

Ceaiul se obține în general prin opărirea sau fierberea plantelor, însă rezultatele cele mai bune nu sunt valabile pentru toate plantele, deoarece, prin încălzire, se distrug elementele esențiale ale plantei.

Sunt două etape pe care trebuie să le parcurgem, una la rece și cealaltă la cald:

• în prima parte avem nevoie de 4 linguri de pulbere de echinacea și jumătate de litru de apă rece. Pulberea de echinacea se lasă timp de 8 ore la macerat, iar produsul rezultat se filtrează.
• pulberea de echinacea care a stat la macerat timp de 8 ore se opărește în jumătate de litru de apă. Se strecoară și, după răcire, infuzia se combină cu produsul macerat obținut în prima fază.

Un articol de Rocsana Ion. 

Orice utilizare a conţinutului acestui articol presupune citarea sursei şi necesită obţinerea acordului prealabil, în scris, al JoelleMagazine.Ro. Toate drepturile rezervate © JoelleMagazine.Ro 2020.

Sursa foto: Shutterstok.com